In plina era a sfaturilor pentru o viata sanatoasa si mai ales in plin avant pionieresc de mancat cat mai light, salate, piepti de pui si fibre in toate formele, buna mea prietena Gabi imi trimite kestia asta :
http://www.amosnews.ro/Ciudatele_sfaturi_ale_dr_Paulo_Ubiratan_-29-44218
Eu ce sa mai cred, ce sa mai fac?
Si daca mai pun la socoteala si 2012 ? NOI CE FACEM ?
vineri, 26 noiembrie 2010
joi, 25 noiembrie 2010
ZUMBA
Am fost marti la zumba si am avut de-a face cu altfel de zumbă
si mi-a placut rau asta... ma rog la noi nu arata chiar asa dar eram foarte pe aproape http://www.youtube.com/watch?v=tm7DyRjtWRc&feature=related
-Miki, uite m-am dat cu luj
-Ihi, ihim, spune Miki cu un ochi lipit de cartea lui Jim Bagnola... Sigur...
-Miki, Miki, Miki, Miki, am luj mai !
-Bine mai, declara Miki calma, Dumnezeule, doar nu l-ai mancat !!! Spune Miki panicata aruncandu-l pe bietul Jim pe langa canapeaua comfortabila
-Nuuuu, doar m-am lujat, spune Eva victoriasa, indicand in acelasi timp si geanta lui Miki ca loc al provenientei pentru multcautatul obiect cu varf rosu
marți, 23 noiembrie 2010
marți, 16 noiembrie 2010
week end de noiembrie calduros
Cum se anuntau temperaturi cu medii de 20 de grade, cum ma pisca la talpi sa fugim de acasa si cum nu mai aveam nici un chef de munca am copt cu Evoiu de o iesire la firul ierbii in ultimul week end calduros si cumsecade al acestui an.
Zis si facut, pentru maximum de siguranta mi-am luat si o zi libera. Dar nu ca sa plecam mai devreme ci pentru a iesi si eu cu Eva in parc in timpul zilei si sa adunam frunze multe multe si sa mirosim toamna tarzie si calda. Si asa s-a scurs ziua de vineri.
Vinerei seara nepregatirea pentru o plecare era in toi .Unde, unde, unde ? ... la Balcic cu un traseu aproximativ ce urma sa se abata si pe la Dalboca pentru multiple portii de scoici in toate felurile si mai ales pentru supa aceea de scoici aromata de condimentele bulgaresti piperate. Hmmm.
Ne-am trezit frumusel sambata dimineata, Tibi a fst campionul diminetii si a tras de amandoua. Cu chiu cu vai am reusit sa ne urcam in masina si sa plecam in jur de 8 ceea ce reprezinta un adevarat record pentru plecarile noastre in weekend oriunde ar fi ele. Am alimentat si am cautat rovigneta pret de vreo 4 benzinarii dar nu am gasit; era sistemul blocat; asa ca ne-am riscat si am iesit pe A2 fara rovi. Eva a adormit, am planuit sa iesim pe la Calarasi unde e si un restaurant (zic mai jos), Eva a adormit pentru a isi continua somnul de frumusete de diminetata, masinuta rula lin si frumos, RockFM inca se prindea, nimic nu parea a nu fi in oridine..... asta pana la km 35 cand am auzit : "am luat pasapoartele, nu ?" Ei bine nu !!! jfkhafkweuwhylhaslkdhewiuzfrhzt37297zfjljsg
Asa ca ne-am intors, si am luat-o de la capat.
Motiv pentru care abia pe la 12 trecute fix am devorat o savuroasa ciorba de peste, cu bucati mari si adevarate de crap plus cate o saramura de crap adevarat din dunare, cu mamaliguta . UN VIS. ...totul in compania unei haite micute de caini mai mult sau mai putin prietenosi.
Cu burtile pline am luat bacul si am traversat la Silistra, despre care in ciuda tuturor eforturilor de memorie nu am putut stabili repere istorice si geografice (am tema de studiu).
Si asa am trecut la bulgari, pana la Blacic cred ca am mai facut o ora si jumatate, Eva s-a activat toata, Apolodor din Labrador, mi-e dor, mi-e dor de fratii mei din Labrador ( sa traiasca mama lu' Iarina).
La Balcic liniste si pace, destul de pustiu pe alocuri, nu ne-am mai complicat si ne-am cazat fix pe malul marii la Regina Maria, sa respiram curat, istorie, mare, aerosoli, stanci, scoici si mai ales piscina interioara pentru Evoiu care pret de o seara intreaga, printre scoicile delicioase cu orez si pestele meu lufa (nu va luati, nu merita) servite la resturantul de langa hotel a repetat continuu : sa mergem la piscina, sa mergem la piscina, vreau sa vad la piscina, etc. In fine hotelul este absolut ireprosabil, camerele sunt un vis, am avut o camera cu motive arabesti !!!!! cu o oglinda deasupra patului in care Evoiu a "pozat" in fel si chip desigur impreuna cu "pisime"cunoscuta si sub denumirea de Pia.
Si duminica dimineata, dupa micul dejun, ca niste fete respectabile am inotat in piscina destul de mica a hotelului, Evoiu este convins ca "eu sunt ma mare si pot" (nb sa inot !). desigur agatata de gatul lu' Miki care a pedalat gratioasa pret de o ora si ceva prin piscina si la dreapta si la stanga cu maimuta incolacita de gatul ei cantand din cand in cand victorioasa " eu sunt motanul danila.. danila ! Danila ! Danila".
Dupa ora de sport am purces la o alta portie de scoici cu orez, niste rapane (cam uleioase) stropite cu un vinut rosu, ceva local, bun si cam tare pentru Miki. Siesta desigur in gradina botanica printre toate speciile aduse de raposata regina (iar sunt profana, trebuie sa studiez un pic cum e cu gradina asta, cand cum de unde sunt pomisorii etc). Cert este ca am gasit un gingo biloba ale caui fructe cazute pe jos le-am adunat si noi(neinspirat caci miros odios) impreuna cu niste frunze din care nu am luat decat 3 ca amintire (tot de pe jos desigur).
Dupa ce am epuizat si gradina am purces la a analiza cu atentie pescarii aflati pe stanci si galetile lor cu captura zilei. Personal ma declar impresionata de faptul ca am vazut nenumarate capturi de Zargan, un peste pe care il gasesc delicios si fascinant in acelasi timp din cauza oaselor lui albastre (Natalia mi-a povestit prima oara despre aceasta specie care populeaza Marea Neagra). Nu in ultimul rand m reluat a nspemilarda oara povestea lui nemo si cum a plecat el de langa tata lui si scafandru.... si gaura neagra .. si balenele si stratul de ozon .....
Si asa s-a facut 4, am cerut extensie la hotel, sa nu ne caram cu bagajele, desigur ca s-a putut, de 10 euro, si dupa masa, cu bateriile pline si inima cam indoita ca pleaca de la asa frumuseti am purces inapoi spre casa, de data asta prin ruse pentru a ne opri pret de o cumparatura la metro -ul bulgaresc cu cafea davidoff mai ieftina si zahar brun foarte ieftin, si cu ardei copti bulgaresti la borcan numai buni sa incheie escapada (si) culinara a acestui weekend.
Ahhhh, sa mai spuna cineva ca toamna e trista.
Zis si facut, pentru maximum de siguranta mi-am luat si o zi libera. Dar nu ca sa plecam mai devreme ci pentru a iesi si eu cu Eva in parc in timpul zilei si sa adunam frunze multe multe si sa mirosim toamna tarzie si calda. Si asa s-a scurs ziua de vineri.
Vinerei seara nepregatirea pentru o plecare era in toi .Unde, unde, unde ? ... la Balcic cu un traseu aproximativ ce urma sa se abata si pe la Dalboca pentru multiple portii de scoici in toate felurile si mai ales pentru supa aceea de scoici aromata de condimentele bulgaresti piperate. Hmmm.
Ne-am trezit frumusel sambata dimineata, Tibi a fst campionul diminetii si a tras de amandoua. Cu chiu cu vai am reusit sa ne urcam in masina si sa plecam in jur de 8 ceea ce reprezinta un adevarat record pentru plecarile noastre in weekend oriunde ar fi ele. Am alimentat si am cautat rovigneta pret de vreo 4 benzinarii dar nu am gasit; era sistemul blocat; asa ca ne-am riscat si am iesit pe A2 fara rovi. Eva a adormit, am planuit sa iesim pe la Calarasi unde e si un restaurant (zic mai jos), Eva a adormit pentru a isi continua somnul de frumusete de diminetata, masinuta rula lin si frumos, RockFM inca se prindea, nimic nu parea a nu fi in oridine..... asta pana la km 35 cand am auzit : "am luat pasapoartele, nu ?" Ei bine nu !!! jfkhafkweuwhylhaslkdhewiuzfrhzt37297zfjljsg
Asa ca ne-am intors, si am luat-o de la capat.
Motiv pentru care abia pe la 12 trecute fix am devorat o savuroasa ciorba de peste, cu bucati mari si adevarate de crap plus cate o saramura de crap adevarat din dunare, cu mamaliguta . UN VIS. ...totul in compania unei haite micute de caini mai mult sau mai putin prietenosi.
Cu burtile pline am luat bacul si am traversat la Silistra, despre care in ciuda tuturor eforturilor de memorie nu am putut stabili repere istorice si geografice (am tema de studiu).
Si asa am trecut la bulgari, pana la Blacic cred ca am mai facut o ora si jumatate, Eva s-a activat toata, Apolodor din Labrador, mi-e dor, mi-e dor de fratii mei din Labrador ( sa traiasca mama lu' Iarina).
La Balcic liniste si pace, destul de pustiu pe alocuri, nu ne-am mai complicat si ne-am cazat fix pe malul marii la Regina Maria, sa respiram curat, istorie, mare, aerosoli, stanci, scoici si mai ales piscina interioara pentru Evoiu care pret de o seara intreaga, printre scoicile delicioase cu orez si pestele meu lufa (nu va luati, nu merita) servite la resturantul de langa hotel a repetat continuu : sa mergem la piscina, sa mergem la piscina, vreau sa vad la piscina, etc. In fine hotelul este absolut ireprosabil, camerele sunt un vis, am avut o camera cu motive arabesti !!!!! cu o oglinda deasupra patului in care Evoiu a "pozat" in fel si chip desigur impreuna cu "pisime"cunoscuta si sub denumirea de Pia.
Si duminica dimineata, dupa micul dejun, ca niste fete respectabile am inotat in piscina destul de mica a hotelului, Evoiu este convins ca "eu sunt ma mare si pot" (nb sa inot !). desigur agatata de gatul lu' Miki care a pedalat gratioasa pret de o ora si ceva prin piscina si la dreapta si la stanga cu maimuta incolacita de gatul ei cantand din cand in cand victorioasa " eu sunt motanul danila.. danila ! Danila ! Danila".
Dupa ora de sport am purces la o alta portie de scoici cu orez, niste rapane (cam uleioase) stropite cu un vinut rosu, ceva local, bun si cam tare pentru Miki. Siesta desigur in gradina botanica printre toate speciile aduse de raposata regina (iar sunt profana, trebuie sa studiez un pic cum e cu gradina asta, cand cum de unde sunt pomisorii etc). Cert este ca am gasit un gingo biloba ale caui fructe cazute pe jos le-am adunat si noi(neinspirat caci miros odios) impreuna cu niste frunze din care nu am luat decat 3 ca amintire (tot de pe jos desigur).
Dupa ce am epuizat si gradina am purces la a analiza cu atentie pescarii aflati pe stanci si galetile lor cu captura zilei. Personal ma declar impresionata de faptul ca am vazut nenumarate capturi de Zargan, un peste pe care il gasesc delicios si fascinant in acelasi timp din cauza oaselor lui albastre (Natalia mi-a povestit prima oara despre aceasta specie care populeaza Marea Neagra). Nu in ultimul rand m reluat a nspemilarda oara povestea lui nemo si cum a plecat el de langa tata lui si scafandru.... si gaura neagra .. si balenele si stratul de ozon .....
Si asa s-a facut 4, am cerut extensie la hotel, sa nu ne caram cu bagajele, desigur ca s-a putut, de 10 euro, si dupa masa, cu bateriile pline si inima cam indoita ca pleaca de la asa frumuseti am purces inapoi spre casa, de data asta prin ruse pentru a ne opri pret de o cumparatura la metro -ul bulgaresc cu cafea davidoff mai ieftina si zahar brun foarte ieftin, si cu ardei copti bulgaresti la borcan numai buni sa incheie escapada (si) culinara a acestui weekend.
Ahhhh, sa mai spuna cineva ca toamna e trista.
luni, 8 noiembrie 2010
vineri, 5 noiembrie 2010
Nostalgie si durere
Si pentru ca evenimentul asta a deschis rani mai vechi si nostalgii frematande, o las si pe Tatiana Stepa sa planga pentru noi, si sa ne amintim de ea.
http://www.youtube.com/watch?v=-vctmYQFtY0
http://www.youtube.com/watch?v=-vctmYQFtY0
Nu am prims vremea Cenaclului Flacara dar am convingerea ca as fi fugit la vremea aceea de acasa pentru a ma alatura celor multi. Si desi uneori am avut dubii cu privire la verticalitatea personajului in fata vremurilor si trendurilor politice, recunosc ca ma ravaseste intodeauna poezia lui... asta daca nu este Ruga pentru partinti sau Basarabia pe cruce la care plang in hohote.
Odihneasca-se in pace !
Cînd dulci colinde cad
Simţim nevoia vie
De-o casă, de un brad
Şi de copilărie.
Afară-i iarnă grea
Ninsoarea e albastră
Iar noi ne vom juca
De-a toată viaţa noastră.
Pe geamuri mîini de sloi
Îşi ţes în gheaţă iara
Noi ne jucăm de-a noi
Şi de-a copilăria.
Ninsori pe care bat
Şi focul mai tresare
Şi am adus un brad
Şi i-am cerut iertare.
Ne aşezăm pe jos
Un fel de plîns ne pierde
O, brad, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde.A
tîtea-nstrăinări
Şi inutile toate
Ni-i dor de adevăr
Şi de intimitate.
Copii, copii frumoşi,
Prefaceţi-vă bine,
Că-l aşteptaţi pe Moş
Şi credeţi că şi vine.
Hai, Moşule, apariS
ă-ţi cînte vechiul nume
Copii cu ochii mari
Privind în altă lume.
Se arată timpul cînd
Din epoca săracă
Un om pe Moş jucînd
Devine ce se joacă.
Odihneasca-se in pace !
Cînd dulci colinde cad
Simţim nevoia vie
De-o casă, de un brad
Şi de copilărie.
Afară-i iarnă grea
Ninsoarea e albastră
Iar noi ne vom juca
De-a toată viaţa noastră.
Pe geamuri mîini de sloi
Îşi ţes în gheaţă iara
Noi ne jucăm de-a noi
Şi de-a copilăria.
Ninsori pe care bat
Şi focul mai tresare
Şi am adus un brad
Şi i-am cerut iertare.
Ne aşezăm pe jos
Un fel de plîns ne pierde
O, brad, o, brad frumos,
Cu cetina tot verde.A
tîtea-nstrăinări
Şi inutile toate
Ni-i dor de adevăr
Şi de intimitate.
Copii, copii frumoşi,
Prefaceţi-vă bine,
Că-l aşteptaţi pe Moş
Şi credeţi că şi vine.
Hai, Moşule, apariS
ă-ţi cînte vechiul nume
Copii cu ochii mari
Privind în altă lume.
Se arată timpul cînd
Din epoca săracă
Un om pe Moş jucînd
Devine ce se joacă.
joi, 4 noiembrie 2010
Nemo
"Miki, de ce l-a luat scafandu pe "Niemo "? "
Nu m-am gandit niciodata ca aceasta intrebare poate fi pusa de zeci de ori in sir, pe acelasi ton si cu aceeasi initonatie si curiozitate flamanda .
Care este raspunsul corect, ai ? Ia sa vedem cum merge imaginatia voastra?
Eu am gasit deja un raspuns castigator si educativ. Care nu ma scuteste de repetarea intrebarii over and over again, pana la un moment dat, cand parand ca in sfarsit a patruns adancimea si inteleciunea raspunsului lui Miki "Pentru ca nu a fost cuminte si a plecat de langa tata lui ... a fugit singur la barca si nu trebuia sa plece singur", Eva intreaba victorioasa si inzecit mai curioasa : "De ce?!?!", "De ce Miki ???" Si ferita Sfandu sa tac chitic ca intrebarea continua din ce in ce mai apasat si mai tare si clar exprimat "De ce? De ce ? ".... si de aici orice raspuns este urmat de inca un "de ce".
Credeam frumos despre mine ca am o imaginatie bogata, si sigur am ( m-am autodiagnosticat de scenarita cronica, forma grava, cronicizata cu pusee acute fantastice), dar Eva mi-a dovedit ca trebuie sa mai lucrez la treaba asta, sa mai pun mana pe cartile ei sa gasesc poate niste raspunsuri incuietoare pentru acest "De ce ".
Nu m-am gandit niciodata ca aceasta intrebare poate fi pusa de zeci de ori in sir, pe acelasi ton si cu aceeasi initonatie si curiozitate flamanda .
Care este raspunsul corect, ai ? Ia sa vedem cum merge imaginatia voastra?
Eu am gasit deja un raspuns castigator si educativ. Care nu ma scuteste de repetarea intrebarii over and over again, pana la un moment dat, cand parand ca in sfarsit a patruns adancimea si inteleciunea raspunsului lui Miki "Pentru ca nu a fost cuminte si a plecat de langa tata lui ... a fugit singur la barca si nu trebuia sa plece singur", Eva intreaba victorioasa si inzecit mai curioasa : "De ce?!?!", "De ce Miki ???" Si ferita Sfandu sa tac chitic ca intrebarea continua din ce in ce mai apasat si mai tare si clar exprimat "De ce? De ce ? ".... si de aici orice raspuns este urmat de inca un "de ce".
Credeam frumos despre mine ca am o imaginatie bogata, si sigur am ( m-am autodiagnosticat de scenarita cronica, forma grava, cronicizata cu pusee acute fantastice), dar Eva mi-a dovedit ca trebuie sa mai lucrez la treaba asta, sa mai pun mana pe cartile ei sa gasesc poate niste raspunsuri incuietoare pentru acest "De ce ".
luni, 1 noiembrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
