M-am hotarat! vrem si noi blog ! Evutosu mai ales ! Abia asteapta sa isi infiga degetele in tastatura laptopului. Si pentru ca laptopul este intotdeauna ocupat de martienii mari, se multumeste cu vechea tastatura a calculatorului in care loveste cu abnegatie. Sa fie asta vreun semn ?

Am reusit sa o adorm... greu tare in seara asta. cu leganatul pe picioare nu a mers. cantecele oricum nu au succes ( si cand ma gandesc ca pana acum ceva vreme eram ferm convinsa ca am voce... acum m-a convins Eva.. ca nu am ). In cele din urma "prietenul" Evei a a avut ultimul cuvant. L-a luat in brate si i-a cantat un pic si a adormit. Sa nu ma inteleaga cineva gresit. "Prietenul Evei" este un papusoi mare pe care la primit de la nasi la botez. CAlin, cel plin de intelepciune i l-a inmanat si ne-a spus noua: sa aiba si Eva un prieten. Si asa i-a ramas numele : "Pritenul ".
In fine, in timp ce ma luptam cu ea sa adoarma, ma gandeam cum am sa imi pun o licoare tare in pahar si o sa o savurez pana la epuizare (nb licoarea). CAnd am reusit sa ies victorioasa din dormitor insa m-am debusolat brusc : sufrageria arata ca dupa explozie. Cine are copii stie..... Nu am putut sa stau cu mainile in san si uite cum s-a expirat si seara asta. fara licoarea parfumata. POate maine am mai mult noroc. Si poate are si martianul si nu mai pleaca. .. si ne delectam amandoi cu mult promisa licoare. Nu, nu, nu sunt alcoolica dar de pe vremea cand eram insarcinata imi doream asa... sa pot sa beau si eu un coniac bun si sa savurez o tigara mentolata.. ca in vremurile bune. Dupa ce am scapat de sarcina si a aparut Eva am asteptat sa termin cu hranitul la san. Si uite asa a crescut pofta mea de coniac. Pe care nu am mai apucat sa o satisfac nici macar acum cand Eva manaca formula. Din lipsa de timp desigur.

Ploua... ploua de doua zile intr-una ; spre disperarea mea care as vrea sa pot sa o plimb pe Eva pe afara.
Ploua ingrozitor de urat